valea sângeorgiului

Muntele Branu, revendicat de obștea din Valea Sângeorgiului. Dosarul se judecă la Curtea de Apel Alba Iulia

Un litigiu privind situația juridică a Muntelui Branu, o pășune alpină revendicată ca bun al obștii sătești din Valea Sângeorgiului, se află în faza de recurs la Curtea de Apel Alba Iulia. Dosarul, înregistrat cu nr. 6066/243/2022, are termen stabilit pentru data de 25 iunie 2026.

În cauză, Haicu Ioan a formulat un răspuns la întâmpinarea depusă de Comisia Județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor Hunedoara. Prin documentul transmis instanței, acesta contestă argumentele prin care intimata a solicitat respingerea recursului și susține că hotărârea atacată ar conține motive contradictorii, ambigue sau străine de natura cauzei. De asemenea, în răspuns este invocată aplicarea greșită a unor norme de drept material.

Disputa are în centru interpretarea statutului juridic al fostei „Comune Politice Valea Sângeorgiului” și al terenului cunoscut drept Muntele Branu. Potrivit poziției exprimate în răspunsul la întâmpinare, comuna politică nu ar trebui confundată cu o comună administrativă, ci ar reprezenta o formă de proprietate. Din această confuzie, susține autorul documentului, ar fi rezultat transferul terenului din proprietatea obștii sătești în proprietatea UAT Călan.

Haicu Ioan arată că Muntele Branu ar fi aparținut obștii satului Valea Sângeorgiului, fiind menționat în cartea funciară și dobândit în baza unor hotărâri judecătorești de împroprietărire. În document se susține că terenul ar fi fost cumpărat de săteni, aspect care ar rezulta din mențiunile înscrise în cartea funciară. În opoziție cu această interpretare, partea adversă ar fi susținut că succesorul fostei comune politice este unitatea administrativ-teritorială actuală.

Un alt punct al răspunsului privește nedepunerea în termen a cererii de reconstituire a dreptului de proprietate. Haicu Ioan susține că această situație nu ar fi fost cauzată de pasivitate, ci de informații considerate eronate, primite de la reprezentanți ai autorităților publice locale. Potrivit acestuia, persoane din conducerile primăriilor Râu de Mori și Călan ar fi transmis că dreptul de a depune cererea revenea exclusiv Primăriei Călan, întrucât satul Valea Sângeorgiului aparține administrativ de orașul Călan.

În răspunsul depus la dosar se mai arată că instanța de apel nu ar fi ținut cont de calitatea oficială a persoanelor care ar fi furnizat aceste informații. Haicu Ioan susține că cetățenii nu ar trebui sancționați pentru indicații greșite primite de la autorități și invocă jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului.

Haicu contestă și argumentul privind lipsa de interes. În răspuns se arată că anularea titlului de proprietate contestat ar avea legătură directă cu dreptul de proprietate invocat asupra Muntelui Branu. El susține că, în condițiile în care litigiul privește un bun considerat parte a averii obștii sătești, nu s-ar putea vorbi despre lipsa unui interes legitim.

De asemenea, este respinsă ideea că nu ar mai exista „Comuna Politică Valea Sângeorgiului”. Potrivit răspunsului la întâmpinare, aceasta este menționată în cartea funciară și ar avea la bază hotărâri judecătorești de împroprietărire și înscrieri funciare. În document se susține că un eventual transfer contestat al bunului nu poate duce automat la dispariția titularului dreptului.

Haicu Ioan mai afirmă că Muntele Branu ar fi fost folosit de obștea satului Valea Sângeorgiului din 1943 până la intervențiile administrative din 2014 și 2020, când ar fi avut loc punerea în posesie și emiterea titlului de proprietate contestat. În același document se menționează că, în perioada 1943–1968, satul Valea Sângeorgiului a aparținut de comuna Streisângeorgiu, iar din 1968 de orașul Călan, fără ca muntele în litigiu să fi făcut parte, potrivit autorului răspunsului, din patrimoniul acestor unități administrative.

În final, instanței i se solicită respingerea excepțiilor invocate de intimată și analizarea cauzei prin raportare la fondul litigiului. Curtea de Apel Alba Iulia urmează să stabilească dacă motivele de recurs invocate se încadrează în prevederile Codului de procedură civilă și dacă hotărârile anterioare au fost motivate corespunzător și pronunțate cu aplicarea corectă a normelor de drept.