Marius David s-a născut la 1 octombrie 1950, în orașul Călan, județul Hunedoara. Formarea sa artistică s-a realizat la Cluj-Napoca, unde a absolvit, în 1972, secția pedagogică a Institutului de Arte Plastice „Ion Andreescu”. Activitatea profesională s-a legat ulterior de Sibiu, unde a devenit membru al Uniunii Artiștilor Plastici și profesor de istoria artelor și educație vizuală.
Începând cu anul 1974, participă constant la expozițiile și saloanele Filialei U.A.P. Sibiu, fiind o prezență activă în viața artistică locală. Parcursul său expozițional include numeroase expoziții personale organizate la Sibiu, la Galeria Sirius și Galeria Arta, precum și participări recente la Muzeul de Artă Contemporană din cadrul Muzeului Național Brukenthal. De asemenea, a expus la Deva, în cadrul Galeriei Forma.
Activitatea artistică se remarcă și prin participări la expoziții colective și de grup în orașe precum București, Brașov, Cluj-Napoca, Arad sau Iași, dar și prin prezențe în străinătate, la München, Stuttgart și Veneția. A luat parte la mai multe tabere de creație, organizate în spațiul transilvănean, contribuind la consolidarea unei rețele artistice regionale.
Lucrările semnate de Marius David se regăsesc atât în colecții de stat, cât și în colecții particulare din România și din străinătate, inclusiv în Germania, Franța și Elveția. Activitatea sa a fost recunoscută prin premii și distincții, între care premiul acordat de săptămânalul „Sibiu 100%” în anul 2012 și diploma „Gheorghe Lazăr” clasa I, oferită de Ministerul Educației.
Din punct de vedere stilistic, pictura sa se situează în zona figurativului, cu deschideri către simbolic și spiritual. Criticii de artă au remarcat interesul pentru structuri vizuale inspirate din tradiția artistică europeană, dar și capacitatea de a integra aceste influențe într-o viziune personală. În analizele dedicate operei sale se subliniază preocuparea pentru detaliu, construcția compozițională atentă și utilizarea unei cromatici rafinate.
Referințele critice semnate de Mircea Țoca, Alexandru C. Lungu, Valentin Ciucă sau Iulia Mesea evidențiază caracterul reflexiv al lucrărilor, raportarea la dimensiunea spirituală și tendința de a transforma figura umană într-un element simbolic, generator de sensuri.