Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a câștigat definitiv, joi, 15 octombrie, procesul împotriva Guvernului și Ministerului Finanțelor pentru plata drepturilor salariale restante ale magistraților, în valoare de aproximativ cinci miliarde de lei, echivalentul unui miliard de euro. Instanța supremă a respins recursul formulat de cele două instituții și a menținut hotărârea Curții de Apel București din 5 mai 2026.
Potrivit deciziei, Guvernul și Ministerul Finanțelor sunt obligate să asigure fondurile necesare achitării restanțelor, inclusiv prin rectificare bugetară. Hotărârea trebuie pusă în executare în termen de zece zile de la rămânerea sa definitivă. În caz contrar, sunt prevăzute penalități de 1% pentru fiecare zi de întârziere și o amendă zilnică echivalentă cu 20% din salariul minim brut pe economie.
Sumele provin din majorări salariale stabilite retroactiv prin hotărâri judecătorești. În 2023, Înalta Curte și Parchetul General au decis creșterea salariilor judecătorilor și procurorilor cu 25%, în urma unor decizii ale instanțelor. Majorările au fost aplicate retroactiv, începând cu anul 2018, însă o parte dintre plăți au fost amânate de Guvern.
În cererea de chemare în judecată, semnată de președinta ÎCCJ, Lia Savonea, instanța supremă a susținut că neplata drepturilor salariale încalcă dreptul de proprietate al judecătorilor care dețin hotărâri judecătorești executorii, unele rămase neexecutate de peste zece ani.
Înalta Curte a transmis joi că autoritățile nu pot recunoaște existența unor datorii prin acte normative și, în același timp, să refuze alocarea fondurilor pentru achitarea lor. Reprezentanții instituției au precizat că obligațiile pot fi îndeplinite atât prin plata sumelor restante, cât și prin emiterea unor titluri de valoare cu scadență ulterioară.
Guvernul a contestat obligația de a aloca fonduri suplimentare, susținând că stabilirea cheltuielilor bugetare intră în atribuțiile Executivului și Parlamentului. În luna iulie, premierul interimar Ilie Bolojan a sesizat Curtea Constituțională, invocând un conflict juridic între Guvern și Înalta Curte. Sesizarea a fost respinsă ca inadmisibilă pe 7 octombrie.
După pronunțarea hotărârii definitive, purtătoarea de cuvânt a Guvernului, Ioana Ene Dogioiu, a declarat că actualul Executiv nu poate aloca suma solicitată, deoarece are statut interimar și nu poate efectua o rectificare bugetară.
Litigiul a început după ce Curtea de Apel București a admis, la 5 mai, acțiunea introdusă de ÎCCJ împotriva Guvernului și Ministerului Finanțelor. Cele două instituții au contestat hotărârea, însă instanța supremă a respins recursul, după șapte amânări ale pronunțării.