Metalosport Călan (județul Hunedoara) a reprezentat între anii 1934–1941 una dintre cele mai active și performante cluburi sportive ale regiunii Vest. Echipa de fotbal s-a născut în mediul industriei metalurgice, unde munca zilnică din uzină nu a împiedicat formarea unui nucleu sportiv stabil și ambițios. Clubul s-a remarcat în special prin secția de fotbal, considerată „cea mai rodnică activitate”, dar au existat și alte discipline precum tenis, turism, ping-pong, canotaj, gimnastică și hipism.
În cadrul uzinelor Metalurgice Unite Titan-Nădrag-Călan, se înființează, la 5 noiembrie 1932, Societatea Sportivă „Metalosport“, cu sediul la Direcția Generală a societății din Capitală. La Călan a funcționat sub patronajul conducerii uzinei. Primii conducători au fost Ioan Jula (președinte) și Albu Petre (secretar), care au urmărit atragerea muncitorilor în activitatea sportivă. Conducerea a introdus treptat o organizare internă cu comitete pentru fiecare secție, în special pentru fotbal și tenis, care s-au dezvoltat rapid și au adus rezultate vizibile.
În perioada 1932–1935, echipa de fotbal a activat în Districtul Valea Jiului, cu jucători tineri, situație ce a determinat conducerea să întărească lotul. O schimbare importantă s-a produs în 1935, când secția a fost preluată de ing. Ioan Voicu (conducător) și de secretarul Cornel Boldin. Au fost cooptați fotbaliști cu experiență în Divizia A și B, ceea ce a îmbunătățit nivelul jocului. În 1936, Metalosport a disputat meciuri amicale cu formații din prima diviziei și chiar o partidă internațională împotriva CS Sartid din Zmederevo (Iugoslavia), câștigată cu 3–2, în fața a circa 3000 de spectatori veniți din Deva, Hațeg, Hunedoara, Ferdinand și Simeria.
În campionatul districtual 1936, Metalosport s-a clasat pe primul loc și a participat la barajele de promovare în Divizia C, eliminând CS Zborul (Turnu Severin) și Muncitorii Lugoj, înainte de a pierde finala în fața campionului districtului Lugoj, Metalosport Ferdinand. Modificările ulterioare în formatul competițional au permis totuși promovarea în Divizia C, unde echipa s-a clasat pe locul al treilea în sezonul 1937–1938. Desființarea Diviziei C în 1938 a determinat revenirea temporară în competițiile districtuale.
În sezonul 1939–1940, după întărirea lotului, clubul a câștigat din nou campionatul districtual. A obținut victorii clare, precum 8–4 cu Banatul Timișoara, 4–1 cu Bohn (Jimbolia) și 5–3 cu Metalosport (Ferdinand), ceea ce i-a adus promovarea în Divizia B, seria a II-a.
Sezonul 1940–1941 a fost considerat epoca de glorie a clubului. Metalosport a devenit un lider important în Divizia B, seria a II-a, fiind numită „revelația campionatului”. În Cupa României a eliminat Vulturii Textila Lugoj (3–2) și Mica Brad (2–1), calificându-se în optimile de finală, unde urma să întâlnească Jiul Petroșani la Călan, dar a câștigat prin neprezentarea echipei din Valea Jiului. În sferturile de finală a întâlnit campioana din acel an, Unirea Tricolor, care a învins revelația acelui sezon, Metalosport Călan.
Clubul a dezvoltat simultan o bază locală de talente, formând echipe de juniori, pitici și rezerve. Jucători precum Filip (portar), Varga, Cucerak, Gruia și Dochin au progresat rapid și au devenit titulari în echipa de seniori. Lotul care a asigurat performanțele ultimilor ani îi cuprindea pe Filip Petre, Cenan Gh., Dochin Pavel, Boldea Dumitru, Gruia Aurel, Bărbosu Iosif, Crișan Nicolae, Olteanu Iosif, Pribil Roman, Cucerak Iosif, Heiuș Robert, Varga Celeman, Kancik Ioan, Hummel Francisc și Eyd A. Cei mai apreciați au fost Filip, Olteanu, Dochin, Varga, Cucerak și Crișan.
Activitatea clubului era susținută financiar prin cotizații diferențiate: între 10–30 lei pentru lucrători și 100–300 lei pentru funcționari, completate de o contribuție egală a Direcțiunii Generale a Uzinelor Titan-Nadrag-Călan. Terenul de joc și baza sportivă (sală, băi, vestiare) aparțineau uzinei și se aflau într-o zonă accesibilă, lângă șoseaua Deva–Hațeg.
În anul sportiv 1940–1941, comitetul de conducere al Metalosport era format din Ioan Țăranu (președinte), Ioan Jula (vicepreședinte), Petre S. Codreanu (secretar), Wolff Carol (casier), alături de membri: ing. Ioan Voicu, ing. Gh. Gheorghiu, Emil Șelariu, Verzea Victor, Pasulea Teodor, Baicu Antoniu, David Alexandru, Bistrian Pavel, Batucea C. Aurel, Jula Iosif, Munteanu Ștefan, Morariu Filimon, Timiș Victor, Ay Iosif și Schwerin Carol.
Performanțele sale în Divizia B și Cupa României au confirmat potențialul unei echipe formate inițial din amatori, care a reușit să își depășească limitele.