.jpg){kind=link}
Două drone de atac din familia Geran, echipate cu motoare cu reacție, au fost doborâte sâmbătă, 17 octombrie 2026, de avioane F-16 ale Forțelor Aeriene Române, în apropiere de Sulina. Ministerul Apărării Naționale nu a precizat modelele exacte. Rusia folosește mai multe tipuri de drone Geran în războiul din Ucraina, inclusiv versiuni recente care pot atinge viteze de câteva sute de kilometri pe oră.
Ce sunt dronele Geran și de unde provin
Dronele Geran sunt aparate de zbor fără pilot, folosite de Rusia pentru atacarea unor ținte terestre. Transportă încărcături explozive și sunt concepute să lovească direct obiectivul vizat, distrugându-se în momentul impactului.
Primele modele au la bază tehnologie iraniană. Geran-2 este denumirea folosită de Rusia pentru Shahed-136, o dronă dezvoltată în Iran, dotată cu motor cu piston și elice. Are aripi triunghiulare și poate parcurge distanțe mari.
Rusia a început să utilizeze drone Shahed-136 în Ucraina în septembrie 2022. Ulterior, a trecut la fabricarea propriilor versiuni, introducând modificări ale motoarelor, sistemelor de navigație și încărcăturilor explozive.
Geran-3, derivată din modelul iranian Shahed-238, reprezintă una dintre primele variante echipate cu motor cu reacție. În locul elicei, propulsia este asigurată prin evacuarea gazelor la viteză mare, ceea ce permite un zbor mai rapid.
Pentru Geran-3, constructorii ruși au păstrat în mare parte forma modelului anterior. Structura nu era însă suficient de rezistentă pentru manevrele efectuate la viteze ridicate, motiv pentru care Geran-4 a primit un corp reproiectat.
Geran-4, drona care poate atinge 500 km/h
Geran-4 a început să fie folosită în atacurile asupra Ucrainei în mai 2026, potrivit Direcției Principale de Informații a Ministerului Apărării din Ucraina (GUR).
Modelul are aproximativ 3,5 metri lungime și o anvergură a aripilor de 3 metri. Corpul este mai rezistent decât cel al versiunilor anterioare, iar forma sa permite reducerea rezistenței aerului. Modificările îi oferă posibilitatea de a efectua manevre la viteze de 300–400 km/h.
În informațiile publicate la 25 mai 2026, serviciul ucrainean de informații militare arăta că Geran-4 poate atinge 500 km/h și poate zbura la altitudini de până la 5.000 de metri. Autonomia indicată pentru versiunea analizată era de aproximativ 450 de kilometri.
Aparatul poate transporta încărcături explozive de 50 sau 90 de kilograme. Sunt utilizate inclusiv muniții termobarice, care produc temperaturi și presiuni foarte ridicate în momentul detonării.
Primele exemplare examinate de specialiștii ucraineni erau echipate cu motoare cu reacție Telefly, fabricate în China.
Datele publicate ulterior pentru Geran-4 indică și alte caracteristici. În fișa tehnică a versiunii documentate în octombrie 2026 sunt menționate o viteză maximă de 450 km/h, o autonomie de 770 de kilometri și o altitudine de zbor de până la 4.000 de metri.
Geran-5, un aparat mai mare, cu autonomie de până la 950 de kilometri
Geran-5 a fost identificată în atacurile rusești asupra Ucrainei la începutul anului 2026. Spre deosebire de modelele precedente, cu aripi triunghiulare, are un corp alungit și aripi asemănătoare celor întâlnite la avioanele obișnuite.
Potrivit datelor tehnice publicate de serviciile ucrainene de informații, drona măsoară aproximativ 6,5 metri lungime și are o anvergură a aripilor de 3,2 metri. Masa maximă la decolare este de 850 de kilograme.
Geran-5 poate zbura cu viteze de 450–600 km/h, iar autonomia estimată ajunge la 950 de kilometri. Durata zborului este de aproximativ două ore, în timp ce altitudinea maximă indicată este de 6.000 de metri.
Încărcătura explozivă cântărește aproximativ 90 de kilograme.
Propulsia este asigurată de un motor turboreactor Telefly TF-TJ2000A, fabricat în China. Analiza componentelor electronice a identificat și piese provenite de la producători din Statele Unite și Germania.
Specialiștii ucraineni au remarcat asemănări între Geran-5 și drona iraniană Karrar. Sistemele de control și navigație includ însă și componente utilizate la alte modele Geran.
Rusia a introdus noi sisteme de navigație pentru Geran-4
La 5 octombrie 2026, serviciile ucrainene de informații au prezentat modificările identificate la o versiune modernizată a dronei Geran-4, folosită începând din toamna aceluiași an.
Printre noutăți se numără sistemul de navigație „Susanin”, care compară imaginile surprinse în timpul zborului cu imagini ale terenului păstrate în memoria computerului de bord.
Prin compararea imaginilor, drona își poate verifica poziția și poate urma traseul stabilit chiar și atunci când semnalele satelitare sunt perturbate.
Un sistem asemănător a fost identificat și la versiunea Geran-5 K5.
Geran-4 a primit și un senzor magnetic, numit magnetometru, care ajută sistemul de navigație să corecteze erorile de orientare acumulate în timpul zborului.
O altă modificare privește încărcătura explozivă. Noua versiune poate utiliza o muniție concepută pentru secționarea unor elemente de construcție, precum componentele podurilor sau stâlpii liniilor electrice.
Potrivit serviciului de informații militare al Ucrainei, motorul chinezesc Telefly a fost înlocuit la exemplarele modernizate cu unul produs în Rusia, la Alabuga, unde sunt fabricate mai multe tipuri de drone Geran.
De ce sunt dronele Geran cu reacție mai greu de interceptat
Viteza reprezintă una dintre principalele diferențe dintre dronele Geran cu elice și modelele mai recente, echipate cu motoare cu reacție.
Geran-2 zboară considerabil mai lent, în timp ce Geran-4 și Geran-5 pot atinge câteva sute de kilometri pe oră. Astfel, apărarea antiaeriană are mai puțin timp la dispoziție pentru a identifica și intercepta aparatele.
Viteza ridicată pune probleme în special dronelor interceptoare utilizate de Ucraina. Multe dintre ele sunt concepute pentru distrugerea unor ținte mai lente și nu pot urmări eficient noile modele rusești.
Sistemele de navigație modernizate îngreunează și perturbarea electronică a zborului. O dronă care își poate verifica poziția folosind imagini ale terenului depinde mai puțin de semnalele transmise de sateliți.
Aparatele pot fi însă distruse de sisteme antiaeriene sau de avioane de luptă, așa cum s-a întâmplat în incidentul din 17 octombrie, deasupra Mării Negre.
Potrivit Ministerului Apărării Naționale, prima dronă a fost doborâtă la ora 18:01, la sud-est de Sulina, după ce a petrecut două minute în spațiul aerian românesc. A doua a fost distrusă la ora 18:05, la est de Sulina, după cinci minute de zbor în spațiul aerian național.
MApN a confirmat că ambele aparate aparțineau familiei Geran și aveau propulsie cu reacție, fără să precizeze dacă erau Geran-3, Geran-4 sau Geran-5.