Curtea Constituțională a României are miercuri, 23 septembrie, pe agendă sesizarea privind existența unui conflict juridic de natură constituțională între Guvern și Înalta Curte de Casație și Justiție. Disputa privește plata unor drepturi salariale restante ale magistraților, iar suma aflată în centrul litigiului este estimată la aproximativ 4,8 miliarde de lei.
Sesizarea a fost formulată în iulie de Ilie Bolojan, după ce Înalta Curte a obținut la Curtea de Apel București o hotărâre favorabilă în procesul intentat Guvernului și Ministerului Finanțelor.
CCR a analizat cauza în 16 iulie și a stabilit atunci un nou termen pentru 23 septembrie.
De unde provine suma de 4,8 miliarde de lei
Înalta Curte a cerut Guvernului și Ministerului Finanțelor să asigure fondurile necesare pentru plata unor drepturi salariale stabilite prin titluri executorii și scadente în 2026.
Curtea de Apel București a admis acțiunea ÎCCJ la 5 mai și a obligat Executivul și Ministerul Finanțelor să facă demersurile bugetare necesare pentru plata sumelor, inclusiv prin rectificarea bugetului.
Hotărârea primei instanțe prevede un termen de zece zile pentru executare, calculat de la momentul în care sentința devine definitivă. Pentru întârziere au fost stabilite penalități de 1% pe zi, precum și o amendă raportată la salariul minim brut.
Ministerul Finanțelor a estimat impactul bugetar la aproximativ 4,8 miliarde de lei. Guvernul a calculat că penalitățile de 1% ar putea ajunge la aproximativ 48 de milioane de lei pentru fiecare zi de întârziere.
Guvernul susține că instanțele nu pot obliga Executivul să facă alocări sau rectificări bugetare pentru un anumit sector.
În sesizarea adresată CCR, Executivul reclamă o posibilă depășire a competențelor puterii judecătorești și invocă principiul separației puterilor în stat. Guvernul consideră că elaborarea și modificarea bugetului țin de atribuțiile puterii executive și legislative.
Înalta Curte a susținut în acțiunea sa că neplata drepturilor stabilite prin titluri executorii afectează drepturile magistraților care așteaptă executarea unor hotărâri judecătorești. ÎCCJ a invocat, la rândul său, principiul separației puterilor în stat și obligația autorităților de a pune în executare hotărârile instanțelor.
Procesul privind plata efectivă a restanțelor se află în faza de recurs la Înalta Curte de Casație și Justiție.
Pronunțarea unei soluții definitive a fost amânată de mai multe ori. Cel mai recent termen stabilit este 8 octombrie.
Decizia CCR privește conflictul juridic de natură constituțională dintre cele două autorități, în timp ce procesul aflat pe rolul ÎCCJ privește hotărârea prin care Guvernul și Ministerul Finanțelor au fost obligate în primă instanță să asigure fondurile pentru plata drepturilor salariale restante.