Consumul de cafea a fost asociat cu schimbări ale microbiomului intestinal, ale unor metaboliți și ale rezultatelor la teste privind stresul, anxietatea, atenția și memoria, potrivit unui studiu realizat de cercetători de la University College Cork și APC Microbiome Ireland. Cercetarea a urmărit atât consumatori obișnuiți de cafea, cât și persoane care nu beau cafea, pentru a vedea dacă modificările din intestin apar în paralel cu schimbări ale stării psihice și ale performanțelor cognitive.
Cercetarea a inclus 62 de adulți sănătoși, cu vârste între 30 și 50 de ani, din Irlanda. Jumătate nu consumau cafea, iar ceilalți 31 beau în mod obișnuit între trei și cinci cești pe zi.
La începutul studiului, participanții au completat teste psihologice și jurnale alimentare, iar cercetătorii au analizat probe de urină și materii fecale.
Consumatorii obișnuiți de cafea au renunțat apoi complet la băutură timp de două săptămâni. După această perioadă, 16 persoane au primit cafea cu cofeină, iar 15 cafea decofeinizată. Cercetătorii au urmărit ce se întâmplă după întreruperea consumului și după reintroducerea cafelei.
Schimbări în microbiomul intestinal
La începutul cercetării existau diferențe între microbiomul persoanelor care beau cafea și cel al participanților care nu consumau deloc această băutură.
Printre bacteriile întâlnite în cantități mai mari la consumatorii de cafea s-au numărat Cryptobacterium curtum și mai multe specii din genul Eggerthella. După două săptămâni fără cafea, abundența unor bacterii s-a schimbat, iar alte modificări au apărut după reluarea consumului.
Unele schimbări au fost observate atât la persoanele care au băut cafea cu cofeină, cât și la cele care au primit cafea decofeinizată. Rezultatul sugerează că nu doar cofeina este implicată. Cercetătorii iau în calcul și rolul altor substanțe din cafea, printre care polifenolii.
Analizele au arătat și modificări ale unor metaboliți intestinali și urinari. În perioada fără cafea au scăzut metaboliții proveniți din cofeină și s-au modificat mai mulți compuși legați de metabolizarea polifenolilor. După reluarea consumului, o parte dintre valorile măsurate au început să revină spre nivelurile de la începutul studiului.
Schimbările nu au fost observate doar la nivelul microbiomului. După reintroducerea cafelei, participanții din ambele grupuri au raportat niveluri mai mici de stres perceput, simptome depresive și impulsivitate.
În grupul care a primit cafea cu cofeină au fost înregistrate și scăderi ale anxietății și ale disconfortului psihologic, precum și rezultate mai bune la unele teste de atenție.
Cafeaua decofeinizată a fost asociată cu rezultate mai bune la anumite teste de învățare și memorie.
Autorii avertizează însă că aceste diferențe nu pot fi puse automat pe seama cafelei. Repetarea testelor, somnul, nivelul de activitate fizică și alți factori ar fi putut influența rezultatele