Un atac cibernetic de amploare asupra sistemelor informatice guvernamentale din Republica Moldova a dus la compromiterea datelor personale a aproximativ 750.000 de cetățeni, potrivit informațiilor prezentate de autoritățile de la Chișinău. Atacatorii au exploatat vulnerabilități ale serviciilor publice digitale și au obținut acces la informații personale, inclusiv date de identificare, situații financiare și informații despre membrii familiilor. Președinta Maia Sandu a convocat o ședință a Consiliului Național de Securitate pentru analizarea incidentului și a măsurilor necesare.
Potrivit Agenției de Guvernare Electronică (AGE), atacul s-a desfășurat în perioada 19–23 octombrie 2026. Hackerii au efectuat aproximativ 11 milioane de solicitări de accesare a serviciilor guvernamentale și au încercat să obțină informații asociate unui milion de numere personale de identificare (IDNP), echivalentul codului numeric personal din România.
Investigațiile preliminare arată că atacatorii au reușit să extragă date asociate cu aproximativ 750.000 de astfel de numere. Informațiile compromise pot include nume, prenume, data și locul nașterii, fotografii, date despre membrii familiei, pensii, prestații sociale, dizabilități, permise de conducere, vehicule și companii deținute sau administrate. Au fost vizate inclusiv informații financiare, precum IBAN-uri, datorii fiscale și istoricul plăților efectuate prin platforma guvernamentală MPay.
AGE a precizat că nu toate persoanele afectate au avut expuse toate categoriile de informații.
Pentru a opri extragerea datelor, autoritățile au deconectat preventiv 82 de servicii publice digitale și peste 30 de sisteme informatice și panouri de administrare. Accesul neautorizat a fost blocat pe 23 octombrie, la ora 11:30, însă hackerii au încercat să pătrundă din nou în sistemele guvernamentale pe 25 și 27 octombrie. Potrivit instituției, tentativele ulterioare au fost respinse.
Anchetatorii au stabilit preliminar că atacatorii au profitat de vulnerabilitățile unor servicii care puteau fi accesate fără autentificare. Informațiile obținute inițial le-au permis să solicite ulterior date suplimentare din sistemele guvernamentale interconectate.
Autoritățile susțin că informațiile cardurilor bancare nu au fost compromise și că simpla cunoaștere a unui IBAN nu permite retragerea banilor din conturi. Există însă riscul ca datele sustrase să fie folosite pentru înșelătorii telefonice sau online. Infractorii se pot prezenta drept angajați ai băncilor ori ai instituțiilor publice și pot utiliza informațiile personale pentru a câștiga încrederea victimelor.
Atacul a provocat și schimbări la conducerea Agenției de Guvernare Electronică. Directoarea instituției, Nicoleta Colomeeț, s-a retras din funcție, iar premierul Vasile Tofan a cerut acordarea unei atenții sporite securității infrastructurii digitale.
„Nu vorbim de un caz izolat. Avem indicii de o campanie mai largă cu implicarea unor actori statali străini”, a declarat prim-ministrul în ședința Guvernului din 28 octombrie.
Autoritățile investighează posibila implicare a unor structuri din afara Republicii Moldova, fără să atribuie oficial atacul unui stat sau unei grupări de hackeri. Ancheta continuă cu participarea Agenției pentru Securitate Cibernetică, Serviciului de Informații și Securitate și a instituțiilor responsabile de protecția datelor personale.