Arheologii au identificat în Peru rămășițe ale unor câini fără blană care au trăit în urmă cu peste 1.200 de ani, cu mult înainte de apariția Imperiului Inca. Printre acestea se numără un craniu mumificat, cu pielea și urechile conservate, precum și scheletul aproape complet al unui câine. Studiul, publicat în Journal of Anthropological Archaeology, oferă noi informații despre relația dintre oameni și animale în civilizația Wari.
Vestigiile provin de la Castillo de Huarmey, un complex arheologic situat pe coasta nordică a statului Peru, la aproximativ 300 de kilometri de Lima. Așezarea a fost un important centru administrativ și funerar al civilizației Wari, care s-a dezvoltat între anii 600 și 1050.
Climatul extrem de uscat al regiunii a favorizat conservarea oaselor, pielii și a altor materiale organice timp de peste un mileniu.
Din echipa internațională de cercetare face parte Weronika Tomczyk, de la Dartmouth College, Statele Unite, alături de specialiști ai Universității din Varșovia.
Un craniu mumificat, cu pielea și urechile păstrate
În partea nordică a complexului, arheologii au identificat rămășițele a trei câini fără blană. Unul dintre cranii păstrează inclusiv pielea și urechile, iar pe suprafața sa au fost observate urme de cinabru, un pigment mineral roșu folosit în ritualurile funerare din Peru antic.
Un alt câine a fost descoperit într-o groapă puțin adâncă, având scheletul aproape complet. Analizele cu radiocarbon au arătat că animalul a trăit în urmă cu cel puțin 1.200 de ani.
Pentru identificarea câinilor fără blană, cercetătorii au analizat și dentiția. Exemplarele prezentau lipsa unor dinți, în special a primilor premolari, care nu s-au format.
Particularitatea este asociată cu modificarea genetică responsabilă pentru absența blănii. Câinele peruan fără păr există și în prezent, fiind recunoscut ca parte a patrimoniului cultural al țării.
În total, săpăturile au scos la iveală 341 de fragmente osoase provenite de la cel puțin 19 câini, pe lângă scheletul aproape complet.
Unele animale au fost îngropate în apropierea unor persoane cu statut social înalt. Printre ele se numără un pui de aproximativ șase până la opt săptămâni, depus alături de un meșteșugar specializat în împletirea coșurilor.
Au fost găsite și oasele unui câine adult în zona palatului, precum și rămășițele unui pui îngropat alături de un bărbat despre care cercetătorii presupun că a fost sacrificat în cadrul unui ritual funerar.
Ce mâncau câinii din civilizația Wari
Analizele chimice ale oaselor și dinților au arătat că majoritatea animalelor consumau porumb, un aliment important pentru populațiile din Anzi.
În cazul câinilor fără blană, cercetătorii au observat că alimentația puilor semăna cu cea a copiilor din comunitate. Pe măsură ce creșteau, animalele începeau să consume o hrană mai variată.
Diferențele ar putea indica anumite practici de creștere selectivă, însă dovezile nu sunt suficiente pentru confirmarea ipotezei.
Weronika Tomczyk a precizat că nu se poate stabili dacă oamenii le ofereau intenționat hrană sau dacă animalele consumau resturile alimentare din așezare.
De asemenea, cercetătorii nu pot confirma dacă exemplarele descoperite erau animale de companie sau aveau un rol ceremonial. Unele au fost îngropate cu grijă, în timp ce altele nu au beneficiat de același tratament.