Sârbii votează duminică, 25 octombrie, la alegerile parlamentare anticipate, în care mișcarea studențească încearcă să înlăture de la putere Partidul Progresist Sârb (SNS), formațiunea lui Aleksandar Vučić, care guvernează din 2012. Scrutinul are loc după aproape doi ani de proteste declanșate de tragedia de la gara din Novi Sad.
Vučić a demisionat din funcția de președinte pe 27 septembrie pentru a candida la postul de prim-ministru. În campanie, a promis creșterea pensiilor și a salariilor din sectorul public, investiții în infrastructură și stabilitate politică.
Sondajele indică o competiție strânsă. În fața secțiilor de votare s-au format cozi încă de dimineață. Prezența la urne a ajuns la 27,3% până la ora locală 11:00, potrivit CeSID și Ipsos. La alegerile parlamentare din 2023, participarea la aceeași oră era de 15,1%.
După ce a votat, Vučić a declarat că va respecta rezultatul: „Dacă pierdem, vom recunoaște voința alegătorilor. Dacă învingem, nimeni nu ne va lua victoria”.
De la protestele din Novi Sad la o listă electorală
Manifestațiile au început după prăbușirea unei copertine de beton a gării din Novi Sad, la 1 noiembrie 2024, tragedie în urma căreia au murit 16 persoane. Studenții au cerut publicarea documentelor privind renovarea clădirii și tragerea la răspundere a celor responsabili.
Protestele s-au extins treptat în întreaga țară. Pe lângă marșuri și mitinguri, studenții au organizat blocarea universităților și a unor drumuri, cerând combaterea corupției și independența instituțiilor față de puterea politică. În mai 2025, au solicitat alegeri parlamentare anticipate.
Lista susținută de mișcarea studențească reunește 250 de candidați, printre care profesori universitari, medici, artiști și fermieri. Primul pe listă este cardiologul Ilija Srdanović. Prioritățile anunțate includ combaterea corupției și îmbunătățirea sistemului de învățământ.
Îngrijorări privind corectitudinea scrutinului
Observatorii electorali interni și internaționali au semnalat probleme legate de desfășurarea campaniei, invocând controlul guvernamental asupra presei, rețineri și relatări despre supravegherea activiștilor și atacuri informatice împotriva lor.
Vučić și partidul său resping acuzațiile de corupție, represiune și supraveghere a adversarilor politici. Liderul sârb a susținut că studenții sunt finanțați de „agenți străini” din Croația și Muntenegru, acuzație respinsă de reprezentanții mișcării.
Peste 6,45 milioane de alegători sunt înscriși pentru a desemna cei 250 de membri ai Parlamentului, dintre candidații propuși de 18 liste electorale. Secțiile de votare se închid la ora locală 20:00, respectiv 21:00 în România. Pentru formarea unei majorități parlamentare sunt necesare 126 de mandate.