feathers in burmese amber nmns
Sursa foto: Tiouraren / Wikimedia Commons — CC BY-SA 4.0 - Pene din Cretacic, conservate în chihlimbar din Myanmar. Exemplare expuse la Muzeul Național de Științe Naturale din Taiwan.

O pană veche de 99 de milioane de ani, conservată în chihlimbar, oferă noi indicii despre evoluția zborului

O pană veche de aproximativ 99 de milioane de ani, descoperită într-o bucată de chihlimbar din Myanmar, oferă noi informații despre evoluția păsărilor. Deși seamănă cu penele moderne, cercetătorii au identificat diferențe care sugerează că nu era la fel de rezistentă și nu putea susține eficient zborul. Descoperirea a fost prezentată într-un studiu publicat în revista științifică Gondwana Research.

Pana provine din Cretacic, perioadă în care trăiau numeroase specii de dinozauri cu pene. A fost conservată în rășina unui arbore, care s-a transformat în chihlimbar, păstrând detalii ale formei sale.

Fragmentul descoperit măsoară aproximativ 10,5 centimetri, însă lungimea inițială ar fi depășit 14 centimetri. Potrivit autorilor studiului, este cea mai lungă pană cunoscută care și-a păstrat forma tridimensională în chihlimbar.

Exemplarul a ajuns în 2016 în colecția Muzeului de Biologie al Universității Pedagogice a Chinei de Est, din Shanghai, după ce a fost donat de un colecționar.

Analizele au arătat că, în ciuda asemănării cu penele actuale, structura sa era diferită. Axul central era mai flexibil, iar ramificațiile laterale nu prezentau cârligele minuscule care, la păsările moderne, mențin suprafața penei compactă în timpul zborului.

Cercetătorii au comparat rezistența fosilei cu cea a unei pene moderne, folosind simulări pe calculator. Rezultatele sugerează că axul penei preistorice se putea deforma de aproximativ zece ori mai mult în condiții similare.

Diferențele indică faptul că penele au căpătat treptat caracteristicile necesare zborului. Unele aveau deja dimensiuni și forme apropiate de cele moderne, fără să ofere însă aceeași rezistență.

Examinarea fosilei a evidențiat și urme ale unor structuri asociate pigmenților, ceea ce sugerează că pana ar fi putut avea o culoare închisă.

Specia căreia i-a aparținut rămâne necunoscută. În chihlimbar nu au fost identificate oase sau alte resturi care să permită stabilirea originii sale. Cercetătorii consideră că pana ar putea proveni de la un dinozaur teropod înrudit cu păsările sau de la o pasăre timpurie.

Nu se știe nici dacă animalul putea zbura.

Cercetarea a fost realizată de Yanyun Zhang, Jiawei Tang, Natalia Jagielska și Shuo Wang și a fost publicată online la 31 octombrie 2026.