România riscă să nu primească în acest an peste jumătate din fondurile solicitate prin ultimele două cereri de plată din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Alexandru-Mihai Ghigiu, a anunțat miercuri, 4 noiembrie, că aproximativ 3,4 miliarde de euro ar putea fi suspendate din cauza reformelor neîndeplinite și a problemelor constatate în documentele transmise Comisiei Europene. O decizie este așteptată pe 20 noiembrie.
România a primit până acum 13,27 miliarde de euro din cele 20,1 miliarde disponibile prin PNRR, după renegocierea planului cu Comisia Europeană. Alte 6,4 miliarde de euro sunt solicitate prin cererile de plată 5 și 6, însă autoritățile estimează că vor încasa doar aproximativ 3 miliarde până la sfârșitul anului.
„Estimăm, și insist pe acest cuvânt, estimăm”, a declarat Ghigiu, precizând că valoarea fondurilor suspendate s-ar putea modifica în urma evaluării Comisiei Europene.
Cele mai multe probleme au fost identificate la cea de-a șasea cerere de plată, în valoare de 4,35 miliarde de euro. Din cele 104 jaloane și ținte asumate de România, 32 riscă penalizări sau suspendarea integrală a sumelor aferente. În cazul celei de-a cincea cereri, în valoare de 2,08 miliarde de euro, au fost identificate șase jaloane cu probleme, dintr-un total de 75.
Ministrul a explicat că unele reforme nu au fost finalizate, în timp ce pentru anumite investiții deja realizate lipsesc documentele care să demonstreze respectarea condițiilor europene. Există și situații în care informațiile transmise sunt incomplete sau nu corespund cerințelor Comisiei.
Printre exemplele prezentate se numără proiectele de renovare energetică a clădirilor, pentru care unele rapoarte nu precizează sursele de încălzire utilizate. În alte cazuri, documentele au fost întocmite într-o formă diferită de cea solicitată de autoritățile europene.
Ghigiu a criticat și activitatea Agenției pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice (AMEPIP), instituția care supraveghează modul de administrare a companiilor de stat. Potrivit ministrului, agenția a transmis Comisiei Europene date contradictorii privind ocuparea posturilor din consiliile de administrație și nu a ținut cont de recomandările primite de la Ministerul Investițiilor.
Ministrul a avertizat că, în cazul unor penalizări, conducerea agenției va trebui să își asume răspunderea.
Autoritățile române mai pot transmite documente și clarificări până vineri, 6 noiembrie. Ghigiu a recunoscut că o parte dintre acestea puteau fi trimise încă din septembrie sau de la începutul lunii octombrie, ceea ce ar fi oferit Comisiei Europene mai mult timp pentru analiză.
Decizia așteptată pe 20 noiembrie va stabili ce obligații și-a îndeplinit România și câți bani poate primi până la sfârșitul anului. Pentru sumele suspendate, Guvernul va avea la dispoziție două luni de la comunicarea oficială pentru a prezenta documente suplimentare și a contesta eventualele constatări.
Ministrul a precizat că, în această etapă, România nu mai poate îndeplini obligațiile restante prin adoptarea unor noi acte normative sau continuarea investițiilor. Autoritățile vor putea doar să demonstreze, prin documente, că anumite condiții au fost deja respectate.
Guvernul speră să recupereze o parte din fondurile suspendate în primăvara anului 2027. Pentru proiectele aflate într-un stadiu avansat, Ministerul Investițiilor și Ministerul Finanțelor analizează posibilitatea utilizării altor fonduri europene sau a resurselor de la bugetul de stat, acolo unde legislația permite.