Arheologii au descoperit în orașul antic Pompei, din Italia, rămășițele unui dulap din lemn care conținea un colier cu cel puțin 24 de amulete, 38 de monede de bronz, obiecte de machiaj și ustensile casnice. Mobilierul a fost îngropat în timpul erupției Vezuviului din anul 79 d.Hr. Obiectele au rămas neatinse aproape două milenii. Descoperirea a fost anunțată joi, 29 octombrie 2026, de Parcul Arheologic Pompei și oferă noi informații despre viața cotidiană a locuitorilor orașului roman înaintea catastrofei.
Dulapul a fost identificat într-o locuință situată pe Via dell’Abbondanza, una dintre principalele străzi ale orașului antic. Casa, cunoscută sub numele de Casa lui Cornelius Maximus, se află în Regio IX, într-o zonă cercetată în cadrul unui proiect de restaurare și conservare.
Fațada clădirii a fost scoasă la lumină în 1912, însă încăperile din spatele ei au fost investigate abia în timpul săpăturilor recente. Deși lemnul dulapului nu s-a păstrat integral, urmele descoperite în depunerile vulcanice au permis arheologilor să îi reconstituie forma și să stabilească poziția obiectelor depozitate în interior.
Printre obiectele recuperate se află o pensetă, o mică spatulă folosită pentru amestecarea pigmenților de machiaj, un recipient de sticlă pentru parfumuri sau uleiuri aromate și un vas pentru arderea substanțelor parfumate. Arheologii au mai identificat o lampă din bronz, vase și recipiente din ceramică, sticlă și metal, precum și o cană decorată cu motive inspirate de conurile de pin.
Într-o cutie de lemn au fost găsite și greutăți din plumb, despre care cercetătorii presupun că erau utilizate în activități comerciale. Prezența lor sugerează că unul dintre locuitorii casei ar fi putut practica negustoria.
Un colier cu amulete oferite copiilor în Roma antică
Una dintre cele mai importante descoperiri este un colier alcătuit din cel puțin 24 de amulete miniaturale, păstrate într-un săculeț de pânză. Obiectele sunt realizate din os, pastă de sticlă, cristal de stâncă și faianță, un material ceramic acoperit cu un strat lucios.
Amuletele înfățișează diferite divinități, printre care Mercur, zeul roman al comerțului și călătorilor, și Bes, o divinitate de origine egipteană asociată protecției familiei și copiilor. Alte piese au forma unor mâini, picioare, conuri de pin sau ciorchini de struguri.
Arheologii au identificat colierul drept un ansamblu de crepundia, obiecte oferite copiilor în Antichitatea romană pentru a-i proteja de nenorociri. Piesele produceau zgomote atunci când purtătorul se mișca, astfel încât adulții puteau auzi unde se afla copilul.
Asemenea coliere erau uneori păstrate și la maturitate, ca amintiri din copilărie. Cercetătorii consideră posibil ca obiectele descoperite la Pompei să fi aparținut unei femei care le-a păstrat timp îndelungat.
Cele 38 de monede ar fi fost abandonate în timpul erupției
În același dulap, arheologii au găsit 38 de monede romane de bronz, depozitate într-un coșuleț împletit din fibre vegetale. Fragmentele recipientului au fost recuperate și analizate pentru a stabili modul în care era realizat.
Prezența banilor, alături de obiectele personale, sugerează că locuitorii casei nu au avut timp să își ia bunurile înainte ca erupția Vezuviului să distrugă orașul.
Nu se știe dacă proprietarii au reușit să fugă din Pompei sau dacă au murit în timpul catastrofei.
„Nu putem reconstitui cu certitudine identitatea persoanei care a locuit în casă, dar aceste fragmente ne apropie de viața ei de zi cu zi”, a declarat Gabriel Zuchtriegel, directorul Parcului Arheologic Pompei.
Cercetătorii au observat și că locuința avea pereții decorați cu picturi realizate în al patrulea stil pompeian, caracterizat prin compoziții arhitecturale elaborate și numeroase elemente decorative. Calitatea picturilor sugerează că proprietarii dispuneau de o situație materială relativ bună.
În momentul erupției, în casă se desfășurau lucrări de amenajare sau reparații, ale căror urme au fost identificate în timpul săpăturilor.
Arheologii au descoperit și fragmentele scheletelor a doi șoareci tineri, aflați într-o amforă depozitată pe o platformă de lemn deasupra încăperii. Animalele aparțineau speciei Apodemus sylvaticus, întâlnită și în prezent în Europa.
„Pompei nu este doar un loc al marilor opere de artă. Este și un loc în care obiectele cele mai obișnuite ne dezvăluie dimensiunea umană a trecutului”, a declarat Gabriel Zuchtriegel.
Directorul parcului a subliniat că obiectele descoperite permit studierea obiceiurilor personale, a activităților profesionale și a amintirilor celor care au locuit în casa atribuită lui Cornelius Maximus.