Guvernul Irlandei va analiza pentru prima dată în mod oficial posibilitatea reunificării cu Irlanda de Nord, teritoriu aflat în componența Regatului Unit. Premierul Micheál Martin a anunțat că intenționează să înființeze un organism care să studieze schimbările politice, economice și juridice pe care le-ar presupune unirea celor două părți ale insulei. Vor fi examinate și alte variante, inclusiv menținerea Irlandei de Nord sub autoritatea Londrei.
Într-un interviu acordat publicației „The Irish Times”, vineri, 30 octombrie, Martin a explicat că experții vor analiza trei posibilități: formarea unui stat irlandez unitar, care să cuprindă toate cele 32 de comitate ale insulei, păstrarea situației actuale sau reunificarea cu menținerea autonomiei politice și administrative a Irlandei de Nord.
În ultima variantă, Irlanda de Nord și-ar păstra parlamentul, guvernul, administrația publică, serviciile și poliția, însă ar face parte dintr-un stat irlandez reunificat, condus de la Dublin.
Cercetările vor urmări și modul în care ar putea funcționa sistemele de sănătate și educație, costurile economice ale unirii, schimbările legislative necesare, securitatea și apărarea. Experții vor examina inclusiv probleme precum simbolurile naționale și reprezentarea comunităților care doresc păstrarea legăturilor cu Regatul Unit.
Premierul intenționează să prezinte primele propuneri guvernului înainte de sfârșitul anului 2026. Activitatea ar urma să fie coordonată de departamentul său, cu participarea unor specialiști din universități și din administrația publică.
„Ceea ce propun este să creăm o bază de informații obiective, independente și riguroase pentru dezbaterea privind viitorul constituțional al insulei Irlanda, fără ca aceasta să fie influențată de promovarea partizană a unei anumite soluții”, a declarat Micheál Martin.
Premierul a criticat și campaniile prin care unele formațiuni naționaliste prezintă reunificarea drept o consecință inevitabilă a ieșirii Regatului Unit din Uniunea Europeană.
„Ceea ce m-a îngrijorat în legătură cu solicitările de organizare a unui referendum după Brexit este caracterul lor partizan, faptul că promovează o singură perspectivă”, a afirmat Martin.
El consideră că discuțiile trebuie să includă și comunitatea unionistă din Irlanda de Nord, care susține menținerea apartenenței la Regatul Unit.
Problema reunificării este reglementată de Acordul din Vinerea Mare, semnat în 1998, care a contribuit la încheierea conflictului nord-irlandez. Potrivit acordului, ministrul britanic responsabil pentru Irlanda de Nord trebuie să convoace un referendum dacă apreciază că majoritatea alegătorilor din regiune ar susține unirea cu Republica Irlanda.
Un asemenea referendum nu a fost deocamdată anunțat. Potrivit unei analize publicate de „The Irish Times” în octombrie 2026, media sondajelor realizate în ultimii trei ani arată că 48% dintre locuitorii Irlandei de Nord preferă să rămână în Regatul Unit, în timp ce 35% susțin reunificarea, iar 17% sunt indeciși.
Discuțiile despre viitorul Irlandei de Nord s-au intensificat după referendumul din 2016 privind Brexitul. Majoritatea alegătorilor din regiune au votat pentru rămânerea în Uniunea Europeană, însă rezultatul național a determinat ieșirea întregului Regat Unit din UE.
Partidul naționalist Sinn Féin, care susține reunificarea, solicită organizarea unui referendum, în timp ce formațiunile unioniste se opun desprinderii de Regatul Unit.
Anunțul premierului Micheál Martin vine în contextul în care Fine Gael, partidul vicepremierului Simon Harris și partener de coaliție la Dublin, pregătește propriile propuneri privind reunificarea Irlandei. Documentul urmează să fie prezentat la conferința partidului, programată pentru începutul lunii noiembrie.