Arheologii au stabilit că o mare exploatare de cupru din sud-vestul Spaniei a funcționat în urmă cu aproximativ 3.000 de ani, în perioada târzie a epocii bronzului. Cercetările efectuate la mina Las Minillas, din provincia Badajoz, sugerează că metalul extras aici ar fi putut ajunge până în Scandinavia, printr-o rețea de schimburi comerciale care lega Peninsula Iberică de nordul Europei. Rezultatele au fost publicate la 26 octombrie în revista științifică „Antiquity”.
Mina se află în apropierea localității Granja de Torrehermosa, în regiunea Extremadura. Existența exploatării preistorice era cunoscută de mai multe decenii, însă cercetările recente au permis stabilirea vechimii sale și evaluarea rolului pe care l-a avut în producția europeană de cupru.
Echipa internațională, formată din specialiști ai universităților din Durham, Sevilla, Göteborg și Lund, a analizat vestigiile descoperite în timpul săpăturilor arheologice desfășurate începând din 2020.
Cercetătorii au identificat urmele unor șanțuri săpate de-a lungul unui zăcământ de cupru de aproximativ 300 de metri. Unele lucrări miniere atingeau adâncimi de peste opt metri, iar în apropiere au fost descoperite resturile unei construcții circulare, vetre de foc și fragmente ceramice.
În total, au fost documentate 892 de unelte din piatră, dintre care 735 erau ciocane prevăzute cu șanțuri pentru fixarea mânerelor. Uneltele erau folosite pentru desprinderea și prelucrarea minereului.
Analizele cu radiocarbon au arătat că activitatea minieră s-a desfășurat aproximativ între anii 1300 și 800–700 î.Hr. Potrivit autorilor studiului, Las Minillas este cea mai mare mină de cupru din perioada târzie a epocii bronzului cercetată arheologic în Peninsula Iberică și datată cu certitudine.
Legături cu Scandinavia, identificate prin analiza metalelor
Una dintre descoperirile importante privește posibila proveniență a cuprului folosit la confecționarea unor obiecte de bronz din Scandinavia.
Specialiștii au comparat compoziția chimică și caracteristicile izotopilor de plumb din probele prelevate la Las Minillas cu datele obținute anterior din analiza a peste 300 de obiecte de bronz descoperite în nordul Europei.
În cazul a 11 artefacte scandinave, rezultatele au indicat asemănări cu minereurile și metalul prelucrat la mina spaniolă. Șapte dintre obiecte datează din perioada 900–700 î.Hr., care coincide cu ultima etapă cunoscută de exploatare a zăcământului.
Asemănările nu demonstrează că toate obiectele provin din cuprul extras la Las Minillas, dar susțin ipoteza existenței unor legături comerciale între sudul Peninsulei Iberice și Scandinavia.
Autorii consideră că o parte din cuprul produs în regiune putea fi transportată pe mare, de-a lungul coastelor Atlanticului, prin rute care conectau Peninsula Iberică de Insulele Britanice, Marea Nordului și Marea Baltică.
Sudul Spaniei, un posibil centru important al producției de cupru
Cercetătorii estimează că la Las Minillas au fost produse cel puțin 49 de tone de cupru, dar cantitatea totală ar fi putut ajunge la câteva sute de tone. O estimare prudentă indică aproximativ 197 de tone.
Exploatarea făcea parte dintr-o regiune minieră mult mai întinsă. În sudul Peninsulei Iberice au fost identificate peste 100 de mine preistorice, deși numai pentru o parte dintre ele există dovezi suficiente care să permită datarea activității în epoca bronzului.
Potrivit studiului, producția cumulată a exploatărilor din regiune ar fi putut rivaliza cu cea a unor centre miniere importante din Europa, precum cele din Alpi sau din Țara Galilor.
Cercetătorii urmăresc acum să stabilească în ce măsură minele din sudul Peninsulei Iberice au funcționat simultan și cât cupru au furnizat către alte regiuni europene. Pentru verificarea ipotezei privind comerțul la mare distanță sunt necesare noi datări arheologice și analize chimice ale obiectelor de bronz.

