Execuția bugetului general consolidat în primele trei luni ale anului 2026 s-a încheiat cu un deficit de 21,09 miliarde de lei, echivalentul a 1,03% din PIB, potrivit datelor transmise de Ministerul Finanțelor. În aceeași perioadă din 2025, deficitul ajungea la 43,66 miliarde de lei, adică 2,28% din PIB.
Diferența reprezintă o reducere de 1,25 puncte procentuale, explicată prin creșterea veniturilor bugetare și printr-un control mai strict al cheltuielilor publice.
Veniturile statului au totalizat 158,76 miliarde de lei, cu 12% mai mult față de primul trimestru al anului trecut. Una dintre cele mai importante surse a fost TVA-ul, care a adus 33,6 miliarde de lei, în creștere cu aproape 18%. Evoluția este legată în principal de majorarea cotelor de TVA adoptată prin modificările fiscale din 2025.
Impozitul pe salarii și dividende a generat aproape 18 miliarde de lei, cu 19% mai mult decât în perioada similară din 2025. O contribuție importantă a venit din creșterea impozitului pe dividende, dar și din eliminarea unor facilități fiscale pentru angajații din construcții, agricultură și IT.
Contribuțiile sociale, inclusiv CAS și CASS, au rămas principala sursă de venit, cu un total de 53 de miliarde de lei, în creștere cu 7%.
O evoluție favorabilă a fost înregistrată și la fondurile europene, unde încasările au crescut cu 43%, până la aproape 13,2 miliarde de lei, semn al unei absorbții mai rapide a fondurilor din PNRR și din programele structurale.
Cheltuielile totale ale statului au fost de 179,85 miliarde de lei, ceea ce înseamnă că bugetul a rămas pe minus cu peste 21 de miliarde de lei. Totuși, comparativ cu primul trimestru din 2025, cheltuielile totale au scăzut cu 2,8%, efect atribuit măsurilor de austeritate introduse prin Legea 141/2025.
Cel mai mare capitol de cheltuieli rămâne asistența socială, cu 63,5 miliarde de lei, sumă care include pensiile, ajutoarele sociale și compensările pentru energie.
Cheltuielile cu salariile din sectorul bugetar au fost de 40,85 miliarde de lei, în scădere față de anul anterior, după eliminarea unor sporuri și înghețarea unor cheltuieli salariale.
Investițiile publice au ajuns la 21,67 miliarde de lei, iar aproape trei sferturi din această sumă reprezintă proiecte finanțate din fonduri europene.
În același timp, dobânzile la datoria publică au costat statul 13,37 miliarde de lei, cu aproape un miliard mai mult decât în primul trimestru din 2025, ceea ce arată presiunea tot mai mare exercitată de împrumuturile acumulate în ultimii ani.
Economiștii avertizează că o eventuală destabilizare politică ar putea afecta eforturile de reducere a deficitului și ar pune în pericol menținerea ratingului de țară în categoria investment grade. Un astfel de scenariu ar crește semnificativ costurile de finanțare și ar putea obliga statul să majoreze TVA sau alte taxe pentru a acoperi cheltuielile suplimentare.