În anul 1941, într-un moment în care fotbalul românesc era puternic dominat de cluburile bucureștene și de echipele din orașele mari industriale, formația Metalosport Călan reușea să pătrundă în prim-planul competiției naționale prin calificarea în sferturile Cupei României.
Alcătuită în jurul unei comunități muncitorești strâns legate de zona metalurgică a Călanului, echipa a fost remarcată de presa sportivă a vremii pentru caracterul ei combativ și pentru organizarea de joc, considerată superioară nivelului obișnuit al formațiilor din eșaloanele inferioare.
Parcursul său în Cupă a fost legat de un episod petrecut în faza optimilor. Metalosport trebuia să întâlnească Jiul Petroșani, însă echipa adversă nu s-a prezentat la ora stabilită pentru disputarea meciului de la Călan. În consecință, formația locală a fost declarată câștigătoare, calificându-se astfel direct în sferturile competiției.
Calificarea, prin neprezentarea formației Jiul, nu a diminuat aprecierea acordată echipei. Dimpotrivă, pentru presa sportivă centrală, prezența formației Metalosport în sferturi a devenit prilej de analiză. Echipa era caracterizată drept una „echilibrată” și „de luptă”, o formație care se mobiliza cu seriozitate în situațiile decisive și care dădea dovadă de disciplină colectivă, o calitate rară în fotbalul provincial din perioada respectivă.
În sferturile de finală, Metalosport a întâlnit una dintre cele mai puternice echipe ale momentului: Unirea Tricolor București, campioana națională la acel moment. Meciul s-a desfășurat la București, într-un cadru în care publicul și presa acordau o atenție sporită confruntărilor de Cupă. Relatările presei arătau clar diferența de valoare dintre adversari, dar subliniau, totodată, interesul și atmosfera unui joc în care o echipă muncitorească ajungea să întâlnească liderul fotbalului românesc chiar în Capitală.
Echipa din Călan a intrat pe teren cu formula Filip în poartă, flancat în apărare de Olteanu și Curta; linia mediană era compusă din Cenan, Crișan și Ispas, iar compartimentul ofensiv îi reunea pe Egyed, Cucerak, Varga, Schreiber și Dochiu.
Publicațiile vremii au remarcat că, deși diferența tehnică era în favoarea bucureștenilor, Metalosport a evoluat disciplinat, rămânând fidel stilului său de joc bazat pe organizare.
Chiar dacă rezultatul final nu a mai permis continuarea parcursului în competiție, prezența formației Metalosport în sferturile Cupei României rămâne un moment important în istoria fotbalului din Călan.