Republica Moldova va intra, din 26 septembrie, în stare de urgență la nivel național în sectoarele energetic și hidrologic. Măsura a fost aprobată de Parlament pentru o perioadă de 60 de zile, la propunerea Guvernului, și a primit votul a 54 de deputați.
Autoritățile de la Chișinău susțin că decizia are caracter preventiv și urmărește să permită intervenții rapide dacă apar probleme în aprovizionarea cu gaze naturale, energie electrică, carburanți sau apă. Stările de alertă aflate acum în vigoare în cele două sectoare expiră la 25 septembrie.
Unul dintre principalele motive este deficitul de apă din bazinele Nistrului și Prutului. Nivelurile reduse pot afecta captarea apei și alimentarea populației, în timp ce seceta a diminuat și producția hidroenergetică. La Costești, pe Prut, producția de energie hidroelectrică a scăzut cu aproximativ 55%, potrivit datelor prezentate de Guvern.
Situația energetică este complicată și de apropierea sezonului rece. Autoritățile estimează că aproximativ 59% din necesarul de energie electrică al Republicii Moldova din această iarnă va trebui acoperit prin importuri. În perioadele de consum maxim, necesarul din import este estimat la 400–450 MW.
Premierul Vasile Tofan a precizat în Parlament că instituirea stării de urgență nu înseamnă că Republica Moldova se confruntă în prezent cu o întrerupere iminentă a furnizării gazelor, energiei sau apei. Guvernul invocă însă riscul ca mai multe probleme să apară simultan în timpul sezonului rece.
În perioada stării de urgență, autoritățile vor putea accelera unele achiziții pentru infrastructura critică, adopta măsuri pentru menținerea stocurilor și importurilor de energie și carburanți și simplifica instalarea unor sisteme de stocare sau generatoare. Dacă deficitul de apă se agravează, va putea fi acordată prioritate alimentării cu apă potabilă și vor putea fi limitate temporar unele utilizări neesențiale.