Curtea de Apel București judecă luni, 28 septembrie, cererea prin care Asociația Italienilor din România – RO.AS.IT. solicită anularea decretului semnat de președintele Nicușor Dan pentru desemnarea lui Siegfried Mureșan drept candidat la funcția de prim-ministru. Dosarul a fost înregistrat la 22 septembrie, la Secția a IX-a de contencios administrativ și fiscal.
Acțiunea vizează Decretul nr. 770/2026, emis la 21 septembrie, prin care Siegfried Mureșan a fost desemnat candidat la funcția de prim-ministru. În proces, Asociația Italienilor din România – RO.AS.IT. este reclamantă, iar Administrația Prezidențială și Regia Autonomă Monitorul Oficial figurează ca pârâte.
Portalul instanțelor indică drept obiect al dosarului „anulare act administrativ – Decret 770/2026”, însă motivarea juridică integrală a cererii nu a fost făcută publică. Președinta RO.AS.IT., deputata Ioana Grosaru, a explicat însă public motivele demersului într-un interviu acordat G4Media.
Grosaru a susținut că viitorul Guvern ar trebui condus de reprezentanții celor care au câștigat alegerile. Întrebată dacă se referă la PSD și AUR, deputata a răspuns afirmativ și a declarat că funcția de premier ar trebui să revină „celor care au câștigat alegerile”. Deputata a legat acțiunea în instanță și de o serie de nemulțumiri mai vechi ale RO.AS.IT., afirmând că asociația ar fi fost supusă unor „nedreptăți” și că nu recunoaște legitimitatea actualei formule de guvernare.
Declarațiile Ioanei Grosaru reprezintă explicația publică oferită pentru deschiderea procesului, fără ca din informațiile publice despre dosar să rezulte că toate aceste argumente se regăsesc în aceeași formă în motivarea juridică depusă la Curtea de Apel.
Demersul a provocat reacții și în interiorul comunității italiene. Unsprezece organizații s-au delimitat de acțiunea RO.AS.IT. și au transmis că nu doresc să intervină în politica internă a României prin susținerea sau contestarea unor partide, persoane ori formule politice. Organizațiile au precizat că desemnarea candidatului la funcția de prim-ministru reprezintă o procedură constituțională și instituțională.
Fostul judecător Cristi Dănileț a susținut că un decret prezidențial privind desemnarea candidatului pentru funcția de premier nu poate fi contestat în contencios administrativ atunci când reprezintă un act prin care președintele își exercită o atribuție constituțională. Problema competenței instanței urmează însă să fie soluționată în cadrul procedurii judiciare.