Procuratura Generală a Rusiei a solicitat Olandei și altor state extrădarea a nouă oficiali ai Curții Penale Internaționale (CPI), condamnați în lipsă de justiția rusă în decembrie 2025. Printre persoanele vizate se află și președinta instanței de la Haga, Tomoko Akane, transmite agenția Kyodo.
Solicitările au fost trimise joi, 8 octombrie, după ce un tribunal din Moscova i-a condamnat pe cei nouă oficiali la pedepse cuprinse între trei ani și șase luni și 15 ani de închisoare. Printre aceștia se numără și fostul procuror-șef al CPI, Karim Khan.
Autoritățile ruse îi acuză pe reprezentanții Curții că au emis ilegal mandate de arestare împotriva unor cetățeni ruși, inclusiv a președintelui Vladimir Putin.
În martie 2023, CPI a emis mandate de arestare pe numele lui Vladimir Putin și al Mariei Lvova-Belova, comisarul prezidențial rus pentru drepturile copilului. Cei doi sunt acuzați de crime de război legate de deportarea și transferul ilegal al copiilor din teritoriile ucrainene ocupate de Rusia.
Japonia consideră solicitările Rusiei inacceptabile
Guvernul Japoniei a protestat vineri, 9 octombrie, față de cererea de extrădare a președintei CPI.
Masanao Ozaki, secretar general adjunct al cabinetului nipon, a calificat măsurile Moscovei drept nejustificate și inacceptabile. El a declarat că Japonia va continua dialogul cu CPI și cu celelalte state membre și nu exclude noi demersuri diplomatice pe lângă autoritățile ruse.
Japonia este membră a Curții Penale Internaționale, în timp ce Rusia nu recunoaște jurisdicția instanței.
Tomoko Akane se află și pe lista oficialilor CPI sancționați de administrația președintelui american Donald Trump.
În august 2026, Washingtonul a impus sancțiuni împotriva președintei Curții și a procurorului Abdoulaye Seye. Secretarul de stat Marco Rubio a acuzat instituția că își depășește atribuțiile și încearcă să exercite jurisdicție asupra cetățenilor unor state care nu au aderat la tratatul de înființare a CPI.
Relațiile dintre Washington și instanța de la Haga s-au deteriorat și după emiterea, în noiembrie 2024, a unui mandat de arestare împotriva premierului israelian Benjamin Netanyahu, acuzat de crime de război și crime împotriva umanității în Fâșia Gaza.
Curtea Penală Internațională a respins sancțiunile americane, pe care le consideră un atac la independența justiției internaționale.