Alergiile ar putea începe printr-o perturbare a funcționării celulelor care protejează organismul, înainte ca sistemul imunitar să declanșeze inflamația. O echipă internațională de cercetători propune o nouă explicație pentru apariția afecțiunilor alergice, după analiza datelor biologice provenite de la aproape 6.000 de persoane. Rezultatele au fost publicate în revista științifică „Allergy”.
Potrivit ipotezei, originea unor alergii s-ar putea afla în mitocondrii, structurile celulare responsabile de producerea energiei. Cercetătorii suspectează că funcționarea deficitară a acestora afectează celulele epiteliale, care formează barierele protectoare ale pielii, căilor respiratorii și tractului digestiv.
În asemenea condiții, celulele ar putea deveni mai vulnerabile la factorii de mediu și ar transmite semnale de alarmă care favorizează declanșarea reacțiilor imunitare.
„Timp de 60 de ani, am susținut că alergiile încep în sistemul imunitar, iar bariera protectoare este afectată ulterior. Cercetarea noastră sugerează că lucrurile s-ar putea petrece invers”, a explicat profesorul Peter Smith, imunolog clinician la Universitatea Griffith și coordonator al studiului.
Echipa a analizat date provenite din 116 grupuri de pacienți și persoane fără afecțiuni alergice, care au inclus 3.776 de pacienți și 2.164 de persoane din grupurile de control.
Cele mai clare modificări au fost observate la pacienții cu esofagită eozinofilică, o boală inflamatorie a esofagului asociată cu reacțiile alergice. În toate cele 13 grupuri independente analizate, cercetătorii au identificat o reducere a activității mecanismelor prin care celulele elimină mitocondriile deteriorate.
Modificări ale funcționării barierei protectoare și ale mecanismelor de apărare împotriva stresului oxidativ au fost identificate și în cazul dermatitei atopice, inclusiv în zone ale pielii fără inflamație vizibilă.
Rezultatele nu au fost însă uniforme pentru toate bolile alergice. Cercetătorii nu au identificat aceleași semnale în astmul deja instalat sau în polipoza nazală, iar dovezile au fost mai puțin consistente în rinita alergică.
Autorii studiului consideră că poluarea, alimentația bogată în produse procesate, expunerea la microplastice și detergenți sau utilizarea timpurie a antibioticelor ar putea influența capacitatea celulelor de a produce energie. Analiza nu demonstrează însă că acești factori provoacă modificările identificate.
Noua ipoteză ar putea explica și de ce unele afecțiuni alergice reapar după întreruperea tratamentului. Medicamentele utilizate în prezent acționează în principal asupra inflamației și a reacțiilor imunitare, fără să corecteze neapărat eventualele tulburări celulare care le preced.
Cercetătorii subliniază că mecanismul propus nu este încă demonstrat. Următoarea etapă va consta în examinarea celulelor epiteliale la sugari, înainte de apariția alergiilor, pentru a stabili dacă modificările energetice preced boala sau apar ca urmare a acesteia.

