Proiectul de modificare a legislației privind timbrul cultural a provocat marți, 17 noiembrie, controverse în Comisia pentru cultură a Camerei Deputaților, unde reprezentanții uniunilor de creatori și ai industriilor culturale au contestat mai multe prevederi. Președintele Uniunii Scriitorilor din România, Varujan Vosganian, a cerut respingerea integrală a proiectului, susținând că noua reglementare ar elimina drepturile unor organizații profesionale și ar introduce proceduri dificil de aplicat.
La dezbateri au participat ministrul Culturii, Ioana Ciocan, deputata PNL Raluca Turcan, reprezentanți ai uniunilor de creatori, editorilor și organizatorilor de evenimente. Ședința a fost condusă de președintele Comisiei pentru cultură, Mihail Neamțu.
Varujan Vosganian, care conduce și Alianța Națională a Uniunilor de Creatori, a criticat modul în care a fost elaborat proiectul, acuzând lipsa unei consultări reale cu organizațiile afectate.
Potrivit acestuia, prevederile propuse ar exclude Uniunea Scriitorilor, Uniunea Artiștilor Plastici și Uniunea Compozitorilor de la colectarea timbrului cultural. Alte trei organizații – UNITER, Uniunea Cineaștilor și Uniunea Arhitecților – ar putea continua colectarea sumelor, însă ar întâmpina restricții privind utilizarea acestora.
Vosganian a susținut că proiectul favorizează organizațiile înființate prin hotărâri de Guvern, în detrimentul unor uniuni care funcționează în baza unor legi speciale. El a criticat și mecanismul de colectare propus, considerându-l excesiv de complicat.
„Acest proiect trebuie respins în integralitatea lui”, a declarat președintele Uniunii Scriitorilor.
Reprezentanții altor organizații culturale au exprimat rezerve asemănătoare. Președintele Uniunii Artiștilor Plastici, Petru Lucaci, a avertizat că modificările ar putea priva organizația de o importantă sursă de finanțare, în timp ce președintele Uniunii Compozitorilor, Dan Dediu, a susținut că proiectul nu ține suficient cont de particularitățile fiecărui domeniu artistic.
Din partea Asociației Editorilor din România, Lidia Bodea a propus reluarea procesului legislativ de la început și organizarea unor consultări separate cu reprezentanții fiecărei industrii culturale.
Au existat și obiecții privind fiscalitatea. Andrei Șelaru, cunoscut drept Selly, cofondator al proiectului Nibiru, a atras atenția asupra taxelor suportate de organizatorii de concerte și festivaluri, susținând că acestea afectează competitivitatea industriei românești de evenimente.
Deputata Raluca Turcan, una dintre inițiatoarele proiectului, a explicat că modificările urmăresc simplificarea sistemului de timbre culturale, adaptarea legislației la noile forme de creație și distribuție, precum și creșterea transparenței în utilizarea fondurilor colectate.
Turcan a menționat și solicitarea UNITER de menținere a cotei de 5% pentru timbrul teatral, în locul reducerii la 3% prevăzute în proiect, precizând că efectele financiare trebuie analizate înaintea stabilirii formei finale.
Ministrul Culturii, Ioana Ciocan, a susținut continuarea consultărilor, exprimându-și încrederea că reprezentanții autorităților și ai organizațiilor culturale vor putea ajunge la un acord.
Proiectul de lege PL-x 607/2026, care modifică Legea nr. 35/1994 privind timbrele culturale, se află în procedură parlamentară. Comisia pentru cultură urmează să întocmească un raport după noi dezbateri, iar forma finală va fi supusă votului Camerei Deputaților, în calitate de for decizional.

