Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a publicat joi, 8 octombrie, motivarea hotărârii prin care a confirmat că Dominic Fritz s-a aflat în conflict de interese în timpul primului său mandat la Primăria Timișoara. Judecătorii au stabilit că fostul edil trebuia să se abțină de la semnarea unui document urbanistic de pe urma căruia putea beneficia un arhitect care îi împrumutase 25.000 de lei pentru campania electorală din 2020.
Cazul datează din 2 noiembrie 2020, la numai două zile lucrătoare după preluarea funcției de primar. Dominic Fritz a semnat atunci referatul de aprobare pentru un Plan Urbanistic Zonal (PUZ), document necesar pentru ca proiectul să fie supus votului Consiliului Local.
Documentația tehnică pentru beneficiarul proiectului a fost realizată de firma arhitectului Răzvan Negrișanu, consilier local USR la acea vreme. Acesta i-a fi acordat lui Fritz un împrumut de 25.000 de lei în timpul campaniei electorale, sumă declarată oficial de fostul primar.
În fața instanței, Fritz a susținut că procedura urbanistică a început în mandatul predecesorului său, Nicolae Robu, iar semnătura sa reprezenta doar o formalitate administrativă. El a arătat că documentația a trecut deja prin verificările necesare și că nu a intervenit asupra conținutului proiectului.
Magistrații au respins explicația, arătând că semnarea referatului a reprezentat o decizie asumată de primarul aflat în funcție, indiferent de momentul în care a început procedura.
„Recurentul nu a semnat referatul din eroare ori ca urmare a unei proceduri automate”, se arată în motivarea ÎCCJ. Judecătorii au apreciat că Fritz a acționat conștient, cunoscând relația financiară pe care o avea cu arhitectul implicat în proiect.
Judecătorii au precizat că, pentru constatarea conflictului de interese, era suficientă posibilitatea obținerii unui avantaj financiar, fără dovada unui câștig efectiv.
Judecătorii au reținut și faptul că Răzvan Negrișanu s-a abținut de la votul din Consiliul Local din 27 noiembrie 2020, când a fost supus aprobării planul urbanistic, invocând un conflict de interese.
Dominic Fritz a susținut și că, la momentul semnării documentului, viceprimarii nu erau încă aleși și că nu avea cui să delege atribuția. Înalta Curte a respins și acest argument, precizând că legea permitea delegarea către secretarul general al municipiului sau către conducerea unor compartimente din Primărie.
Cum a ajuns Dominic Fritz să își piardă mandatul
Dosarul a pornit de la un raport al Agenției Naționale de Integritate (ANI), care a constatat existența conflictului de interese. Fritz a contestat raportul, însă a pierdut procesul la Curtea de Apel Timișoara, iar pe 18 iunie 2026, Înalta Curte a pronunțat decizia definitivă.
Hotărârea nu a dus imediat la pierderea mandatului. În august, prefectul județului Timiș a dispus diminuarea indemnizației primarului cu 10% pentru o perioadă de șase luni.
Situația s-a schimbat după modificarea legislației privind integritatea. Legea promulgată de președintele Nicușor Dan la 28 august a inclus un amendament susținut de PSD și AUR, prin care aleșii locali declarați definitiv în conflict de interese sau incompatibilitate își pierd mandatele.
În urma aplicării noilor prevederi, mandatul lui Dominic Fritz a încetat la sfârșitul lunii septembrie. De la 1 octombrie, atribuțiile de primar al Timișoarei au fost preluate de viceprimarul Ruben Lațcău.
Dominic Fritz a respins acuzațiile de conflict de interese și a criticat modificările legislative care au dus la încetarea mandatului său. Președintele USR a anunțat că intenționează să se adreseze Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO).