dna 163466
Sursa foto: PublicDomainPictures / Wikimedia Commons — CC0 1.0 - Reprezentare grafică a moleculei de ADN, alcătuită din două lanțuri care formează o dublă spirală.

Un studiu contestă ipoteza că genele esențiale sunt protejate împotriva mutațiilor

Genele indispensabile supraviețuirii unui organism nu prezintă rate mai mici ale mutațiilor decât cele cu funcții mai puțin importante, potrivit unui studiu realizat de cercetători de la Universitatea din Bath, Regatul Unit. Rezultatele, publicate la 12 noiembrie 2026 în revista științifică „PLOS Biology”, contestă o ipoteză formulată în urmă cu peste cinci decenii, potrivit căreia selecția naturală ar putea favoriza protejarea materialului genetic esențial.

Cercetarea a fost realizată de Sofia Radrizzani și profesorul Laurence D. Hurst, din cadrul Centrului pentru Evoluție al Universității din Bath. Cei doi au analizat una dintre cele mai ample colecții de mutații spontane înregistrate la două microorganisme: bacteria Escherichia coli și drojdia Saccharomyces cerevisiae.

Ipoteza investigată datează din 1972 și susține că genele esențiale pentru funcționarea celulelor ar putea beneficia de mecanisme care reduc probabilitatea apariției mutațiilor. Ideea a fost reluată în numeroase cercetări, inclusiv în studii recente care au sugerat că anumite regiuni ale genomului sunt mai puțin expuse modificărilor genetice.

Pentru verificarea ipotezei, cercetătorii au folosit date obținute din experimente în care mutațiile se acumulează de-a lungul mai multor generații, în condiții concepute pentru a limita influența selecției naturale.

Au fost analizate peste 3.500 de mutații spontane la E. coli și aproximativ 4.600 la drojdie. Cercetătorii au comparat frecvența modificărilor genetice cu importanța fiecărei gene pentru supraviețuirea organismului.

Unele gene sunt considerate esențiale deoarece eliminarea lor provoacă moartea celulei. Altele pot fi eliminate fără consecințe majore asupra supraviețuirii.

Analiza nu a identificat dovezi că genele esențiale ar avea rate mai mici ale mutațiilor. Rezultatele au rămas similare atunci când cercetătorii au luat în considerare cantitatea de proteine produsă de fiecare genă și intensitatea selecției naturale exercitate asupra acesteia în cursul evoluției.

Studiul propune și o explicație pentru rezultatele unor cercetări anterioare. Mutațiile care afectează genele esențiale pot avea consecințe grave, determinând dispariția organismelor sau celulelor care le poartă. În consecință, asemenea modificări genetice pot lipsi din probele analizate, creând impresia că genele respective suferă mai puține mutații.

Cercetătorii numesc fenomenul „mutații-fantomă”, deoarece modificările apar, dar sunt eliminate prin selecție naturală înainte de a putea fi observate.

Studiul a identificat diferențe asociate unor caracteristici ale genomului. De exemplu, genele copiate mai târziu în timpul replicării ADN-ului pot acumula mai multe modificări.

Autorii subliniază că asemenea diferențe nu demonstrează existența unui mecanism evolutiv care protejează în mod special genele indispensabile supraviețuirii.

Cercetarea susține interpretarea convențională a evoluției, potrivit căreia mutațiile generează variație genetică, iar selecția naturală influențează ulterior păstrarea sau eliminarea modificărilor în populații.

Concluziile se bazează pe analiza celor două microorganisme și nu exclud existența unor mecanisme particulare de reparare a ADN-ului în alte organisme.