Dmitri Andreevici Muratov (n. 29 octombrie 1961, Kuibîșev, astăzi Samara, Rusia) este jurnalist rus, cofondator al publicației independente „Novaia Gazeta” și laureat al Premiului Nobel pentru Pace. A condus redacția ziarului între 1995 și 2017, apoi din 2019 până în 2023. Sub conducerea sa, Novaia Gazeta a publicat investigații despre corupție, războaiele din Cecenia, încălcarea drepturilor omului și abuzurile autorităților ruse. În 2021 a primit Premiul Nobel pentru Pace, împreună cu jurnalista filipineză Maria Ressa, pentru contribuția la apărarea libertății de exprimare.
Studiile și începuturile carierei jurnalistice
Dmitri Muratov s-a născut la 29 octombrie 1961, în orașul Kuibîșev, din Republica Sovietică Federativă Socialistă Rusă. Orașul, situat pe fluviul Volga, și-a recăpătat numele de Samara în 1991.
A studiat filologia la Universitatea de Stat din Kuibîșev, pe care a absolvit-o în 1983. În timpul facultății a început să colaboreze cu presa, într-o perioadă în care ziarele și celelalte instituții media sovietice funcționau sub controlul Partidului Comunist.
După absolvire a efectuat serviciul militar, între 1983 și 1985. După efectuarea stagiului militar, a lucrat la ziarul regional „Voljski Komsomoleț”.
În 1987 a intrat în redacția publicației „Komsomolskaia Pravda”, unul dintre cele mai importante ziare ale Uniunii Sovietice, editat de organizația de tineret a Partidului Comunist. A condus departamentul dedicat tineretului, iar în 1990 a devenit redactor al departamentului de informații.
Activitatea sa a coincis cu reformele inițiate de Mihail Gorbaciov. Politica de glasnost, prin care conducerea sovietică a permis o mai mare libertate de exprimare, a făcut posibilă publicarea unor anchete despre corupție, probleme economice și abuzuri ale instituțiilor statului.
După destrămarea Uniunii Sovietice, în decembrie 1991, presa rusă a trecut prin schimbări importante. Unele publicații au devenit independente, în timp ce altele au ajuns sub controlul unor grupuri economice și politice.
În noiembrie 1992, Muratov a părăsit „Komsomolskaia Pravda”, alături de mai mulți colegi nemulțumiți de noua direcție editorială a ziarului. Jurnaliștii au format o asociație profesională numită „Etajul șase”, prin care au început pregătirile pentru lansarea unei publicații independente.
Înființarea publicației Novaia Gazeta
La 1 aprilie 1993 a apărut primul număr al ziarului „Novaia Ejednevnaia Gazeta” („Noul ziar cotidian”), cunoscut ulterior sub numele „Novaia Gazeta” („Ziarul Nou”).
Printre fondatori s-au numărat Dmitri Muratov, Pavel Voșceanov, Akram Murtazaev și alți jurnaliști care au lucrat la „Komsomolskaia Pravda”. Primul redactor-șef a fost Serghei Kojeurov.
La început, redacția dispunea de resurse financiare și tehnice reduse. Unul dintre susținătorii proiectului a fost Mihail Gorbaciov, ultimul conducător al Uniunii Sovietice, care a folosit o parte din banii primiți odată cu Premiul Nobel pentru Pace din 1990 pentru a cumpăra calculatoare necesare jurnaliștilor.
Gorbaciov a păstrat legătura cu ziarul și, în 2006, a devenit unul dintre acționarii lui.
Novaia Gazeta a început să publice articole despre transformările economice și politice din Rusia, privatizările de după destrămarea Uniunii Sovietice, corupție și problemele sociale ale populației.
Muratov a făcut parte din conducerea editorială, dar a lucrat și ca reporter în zone de conflict. În decembrie 1994, după intervenția armatei ruse în Cecenia, a relatat despre luptele din republica separatistă.
În februarie 1995 a devenit redactor-șef al Novaia Gazeta. Sub conducerea sa, publicația a acordat tot mai mult spațiu jurnalismului de investigație, urmărind activitatea autorităților, serviciilor de securitate și marilor companii rusești.
Investigațiile despre Cecenia și autoritățile ruse
Războaiele din Cecenia au reprezentat unul dintre principalele subiecte urmărite de Novaia Gazeta.
Primul conflict a început în decembrie 1994, când armata rusă a intervenit pentru a împiedica desprinderea republicii de Federația Rusă. Luptele au provocat numeroase victime în rândul populației civile și distrugeri în orașele și satele cecene.
Reporterii ziarului au relatat despre operațiunile militare, situația refugiaților și abuzurile comise în timpul conflictului.
În 1999, odată cu izbucnirea celui de-al Doilea Război Cecen, Novaia Gazeta a trimis din nou jurnaliști în regiune. Printre aceștia s-a numărat Anna Politkovskaia, care a devenit cunoscută pentru reportajele sale despre război și încălcarea drepturilor omului.
Politkovskaia a documentat dispariții forțate, cazuri de tortură și violențe împotriva civililor. A publicat mărturiile victimelor și ale familiilor acestora, criticând atât intervențiile armatei ruse, cât și acțiunile autorităților cecene.
Reportajele sale au atras amenințări și presiuni. Cu toate acestea, a continuat să călătorească în Cecenia și să publice anchete despre conflict.
După încheierea principalelor operațiuni militare, redacția a urmărit situația din republică și activitatea administrației conduse de Ramzan Kadîrov.
În aprilie 2017, jurnalista Elena Milașina a publicat o investigație despre persecuțiile împotriva bărbaților suspectați de homosexualitate în Cecenia. Articolul prezenta mărturii despre rețineri arbitrare, tortură și centre clandestine de detenție.
Autoritățile cecene au negat acuzațiile, iar jurnaliștii implicați în anchetă au primit amenințări.
Publicația a devenit cunoscută și pentru criticile la adresa administrației lui Vladimir Putin, îndeosebi după anul 2000, când a preluat președinția Rusiei.
Jurnaliștii și colaboratorii Novaia Gazeta uciși
Mai mulți jurnaliști și colaboratori ai Novaia Gazeta au fost uciși în timpul activității lor sau au murit în împrejurări care au provocat suspiciuni.
La 12 mai 2000, Igor Domnikov, reporter și editor al publicației, a fost atacat în apropierea locuinței sale din Moscova. A fost lovit în cap cu un obiect contondent și a rămas în comă. A murit la 16 iulie, după aproximativ două luni de spitalizare.
În iulie 2003 a murit Iuri Șcekocehin, redactor-șef adjunct al Novaia Gazeta și deputat în Duma de Stat. Jurnalistul investiga cazuri de corupție în care erau implicați reprezentanți ai instituțiilor rusești, inclusiv ai serviciilor de securitate.
Moartea sa a survenit după o îmbolnăvire rapidă, diagnosticată drept o reacție alergică severă. Familia și colegii au suspectat o posibilă otrăvire, însă această ipoteză nu a fost confirmată printr-o anchetă judiciară.
La 7 octombrie 2006, Anna Politkovskaia a fost împușcată în imobilul în care locuia, la Moscova. Avea 48 de ani.
Asasinarea sa a provocat reacții internaționale și a atras atenția asupra pericolelor cu care se confruntau jurnaliștii care investigau abuzurile autorităților ruse.
La 19 ianuarie 2009, Anastasia Baburova, jurnalistă la Novaia Gazeta, a fost împușcată la Moscova, împreună cu avocatul Stanislav Markelov, care a reprezentat victime ale abuzurilor din Cecenia.
În luna iulie a aceluiași an a fost răpită și ucisă Natalia Estemirova, activistă pentru drepturile omului și colaboratoare a ziarului.
Muratov a cerut în repetate rânduri investigarea crimelor și identificarea tuturor persoanelor responsabile. Novaia Gazeta a urmărit evoluția dosarelor și a publicat articole despre anchetele desfășurate de autorități.
Conducerea redacției și independența editorială
În cei peste douăzeci de ani în care a condus Novaia Gazeta, Muratov a susținut păstrarea controlului editorial în mâinile jurnaliștilor.
Publicația a introdus în 2009 un sistem prin care redactorul-șef era ales prin vot secret de angajații redacției, pentru un mandat de doi ani.
Orice jurnalist angajat putea candida, iar alegerea conducerii nu depindea exclusiv de acționarii companiei.
În noiembrie 2017, Muratov a decis să nu mai candideze pentru un nou mandat. În locul său a fost ales Serghei Kojeurov.
A continuat să participe la activitatea ziarului, fără să mai ocupe funcția de redactor-șef.
La 15 noiembrie 2019 a revenit la conducere, după ce a obținut 74 de voturi din partea angajaților, reprezentând 51,7% din totalul voturilor exprimate. Contracandidații săi au fost Serghei Kojeurov și jurnalistul Ilia Azar.
Muratov a fost reales și în noiembrie 2021, la scurt timp după anunțarea Premiului Nobel pentru Pace.
Premiul Nobel pentru Pace și alte distincții
Activitatea lui Dmitri Muratov a fost recunoscută prin mai multe distincții internaționale.
În 2007 a primit International Press Freedom Award din partea Committee to Protect Journalists, organizație americană care urmărește cazurile de intimidare, arestare și agresiune împotriva jurnaliștilor.
În 2010, Franța i-a acordat Ordinul Național al Legiunii de Onoare.
În iunie 2016, Asociația Mondială a Ziarelor și Editorilor de Știri (WAN-IFRA) l-a recompensat cu premiul „Golden Pen of Freedom” pentru apărarea independenței editoriale a Novaia Gazeta.
La 8 octombrie 2021, Comitetul Nobel Norvegian a anunțat că Premiul Nobel pentru Pace va fi acordat lui Dmitri Muratov și jurnalistei filipineze Maria Ressa, cofondatoare a publicației online Rappler.
Comitetul a motivat alegerea prin eforturile celor doi de a apăra libertatea de exprimare, considerată esențială pentru democrație și pace.
Muratov a fost recompensat pentru activitatea desfășurată la Novaia Gazeta, îndeosebi pentru investigațiile despre corupție, încălcarea drepturilor omului și abuzurile autorităților.
Anunțarea premiului a avut loc la o zi după împlinirea a 15 ani de la asasinarea Annei Politkovskaia.
Muratov a declarat că distincția aparține și colegilor săi care au murit în timp ce își exercitau profesia.
Ceremonia de decernare s-a desfășurat la 10 decembrie 2021, la Oslo. În discursul său, jurnalistul rus a evocat memoria colegilor uciși și a criticat lipsa unor anchete care să stabilească toate responsabilitățile pentru aceste crime.
A vorbit și despre dificultățile întâmpinate de presa independentă din Rusia, despre cenzură și despre presiunile exercitate asupra redacțiilor care investigau activitatea autorităților.
Invadarea Ucrainei și suspendarea Novaia Gazeta
La 24 februarie 2022, Rusia a declanșat invazia pe scară largă a Ucrainei.
Novaia Gazeta a publicat articole despre război și despre situația populației civile. Muratov a condamnat invazia și a anunțat că redacția intenționa să publice materiale atât în limba rusă, cât și în ucraineană.
În martie 2022, autoritățile ruse au adoptat o legislație care prevedea pedepse severe pentru răspândirea informațiilor considerate false despre armată. Presa era supusă unor restricții tot mai mari, iar mai multe publicații independente și-au suspendat activitatea sau au fost blocate.
Novaia Gazeta a primit două avertismente din partea Roskomnadzor, instituția care supraveghează presa și comunicațiile din Rusia. Autoritatea a acuzat redacția că nu respecta regulile privind identificarea persoanelor și organizațiilor desemnate drept „agenți străini”.
La 28 martie 2022, după al doilea avertisment, ziarul a anunțat suspendarea apariției ediției tipărite și a activității sale online.
O parte dintre jurnaliști au părăsit Rusia. În aprilie 2022, aceștia au lansat „Novaia Gazeta Europe”, cu sediul la Riga, în Letonia, sub conducerea lui Kirill Martinov.
Noua publicație, organizată separat de redacția din Moscova, a început să relateze despre evenimentele din Rusia, războiul din Ucraina și situația opoziției și a presei independente rusești.
În septembrie 2022, instanțele ruse au revocat autorizațiile de funcționare ale ziarului Novaia Gazeta și ale site-ului său. Hotărârile au fost contestate, însă demersurile redacției nu au dus la restabilirea autorizațiilor.
Ediția tipărită nu și-a mai reluat apariția, dar jurnaliștii rămași în Rusia au continuat să publice materiale online, în condițiile restricțiilor impuse de autorități.
Atacul din aprilie 2022 și vânzarea medaliei Nobel
La 7 aprilie 2022, Dmitri Muratov a fost atacat într-un tren care urma să plece de la Moscova spre Samara.
Un bărbat a aruncat asupra sa vopsea roșie amestecată cu acetonă. Substanța i-a provocat iritații și arsuri la nivelul ochilor.
Potrivit jurnalistului, agresorul a făcut o referire la militarii ruși implicați în războiul din Ucraina.
Incidentul a fost condamnat de organizațiile internaționale pentru apărarea libertății presei.
În aceeași perioadă, Muratov a hotărât să vândă la licitație medalia de aur primită odată cu Premiul Nobel pentru Pace. Banii urmau să fie folosiți pentru ajutorarea copiilor ucraineni obligați să își părăsească locuințele din cauza războiului.
Licitația a avut loc la 20 iunie 2022, la New York, fiind organizată de casa Heritage Auctions.
Medalia a fost cumpărată pentru 103,5 milioane de dolari, sumă record pentru un asemenea obiect.
Banii obținuți au fost destinați UNICEF, pentru programele de asistență umanitară dedicate copiilor afectați de războiul din Ucraina.
Declararea drept „agent străin” și activitatea după 2023
La 1 septembrie 2023, Ministerul Justiției din Rusia l-a inclus pe Dmitri Muratov în registrul persoanelor desemnate drept „agenți străini”.
Autoritățile au susținut că jurnalistul a distribuit materiale realizate de alte persoane și organizații incluse în registru și că a folosit platforme străine pentru a promova opinii critice la adresa politicii interne și externe a Rusiei.
În Rusia, statutul de „agent străin” presupune restricții privind activitatea publică și profesională, precum și obligații suplimentare de raportare și de identificare a materialelor publicate.
Muratov a contestat decizia în instanță și a anunțat că nu va mai ocupa funcția de redactor-șef pe durata procesului.
La 16 noiembrie 2023, angajații Novaia Gazeta l-au ales în locul său pe Serghei Sokolov, care a deținut anterior funcția de redactor-șef adjunct. Muratov a rămas afiliat publicației în calitate de editor.
A continuat să locuiască în Rusia și să participe la dezbateri despre libertatea presei și drepturile omului.
La 9 aprilie 2026, poliția rusă a efectuat percheziții la sediul Novaia Gazeta din Moscova. Acțiunea a durat aproximativ 13 ore, avocaților nu li s-a permis să asiste la verificări.
În aceeași zi a fost reținut jurnalistul de investigație Oleg Roldugin. Autoritățile îl suspectau de folosirea ilegală a unor informații cu caracter personal, în legătură cu documentarea unor articole jurnalistice.
La 10 aprilie, o instanță din Moscova a dispus arestarea preventivă a jurnalistului. Roldugin a respins acuzațiile.
La 4 septembrie 2026, Ministerul Justiției din Rusia a inclus și publicația Novaia Gazeta în registrul „agenților străini”.
Potrivit ministerului, ziarul ar fi distribuit informații false despre deciziile autorităților și despre sistemul electoral rus, ar fi criticat războiul din Ucraina și ar fi colaborat cu persoane deja incluse în registru.
Autoritățile au publicat și o listă cu peste o sută de persoane considerate participante la activitatea publicației. Printre acestea se numărau Dmitri Muratov și jurnalista Elena Milașina.
Redacția Novaia Gazeta a anunțat că va continua să susțină încetarea războiului din Ucraina, negocierile de pace și respectarea drepturilor omului.
Cronologie
- 1961 – Se naște la 29 octombrie, în Kuibîșev, Uniunea Sovietică, oraș cunoscut astăzi sub numele de Samara.
- 1983 – Absolvă Facultatea de Filologie a Universității de Stat din Kuibîșev.
- 1983–1985 – Efectuează serviciul militar în armata sovietică.
- 1987 – Începe să lucreze la ziarul „Komsomolskaia Pravda”.
- 1990 – Devine redactor al departamentului de informații al publicației „Komsomolskaia Pravda”.
- 1992 – Părăsește redacția ziarului și participă la formarea unei asociații de jurnaliști care pregătea lansarea unei publicații independente.
- 1993 – La 1 aprilie apare primul număr al Novaia Gazeta, publicație la a cărei înființare participă alături de foști colegi.
- 1994 – Relatează despre intervenția armatei ruse în Cecenia.
- 1995 – În februarie devine redactor-șef al Novaia Gazeta.
- 2000 – Jurnalistul Igor Domnikov este atacat la Moscova și moare în luna iulie.
- 2003 – Moare jurnalistul de investigație Iuri Șcekocehin, redactor-șef adjunct al Novaia Gazeta.
- 2006 – La 7 octombrie, Anna Politkovskaia este asasinată la Moscova.
- 2007 – Primește International Press Freedom Award din partea Committee to Protect Journalists.
- 2009 – În ianuarie sunt uciși jurnalista Anastasia Baburova și avocatul Stanislav Markelov. În iulie este asasinată Natalia Estemirova, colaboratoare a Novaia Gazeta.
- 2010 – Primește Ordinul Național al Legiunii de Onoare din partea Franței.
- 2016 – Primește premiul „Golden Pen of Freedom”, acordat de WAN-IFRA.
- 2017 – Renunță la funcția de redactor-șef al Novaia Gazeta. Conducerea este preluată de Serghei Kojeurov.
- 2019 – La 15 noiembrie revine la conducerea publicației, după un vot al jurnaliștilor din redacție.
- 2021 – La 8 octombrie este anunțat drept laureat al Premiului Nobel pentru Pace, împreună cu Maria Ressa. Ceremonia de decernare are loc la Oslo, la 10 decembrie.
- 2022 – La 24 februarie, după declanșarea invaziei ruse în Ucraina, Novaia Gazeta publică materiale despre război.
- 2022 – La 28 martie, redacția anunță suspendarea ediției tipărite și a activității online.
- 2022 – La 7 aprilie este atacat cu vopsea amestecată cu acetonă într-un tren care urma să plece de la Moscova spre Samara.
- 2022 – În aprilie, o parte dintre jurnaliștii Novaia Gazeta aflați în exil lansează „Novaia Gazeta Europe”, cu sediul la Riga.
- 2022 – La 20 iunie, medalia sa Nobel este vândută la licitație pentru 103,5 milioane de dolari. Suma este destinată UNICEF, pentru ajutorarea copiilor afectați de războiul din Ucraina.
- 2022 – În septembrie, instanțele ruse revocă autorizațiile de funcționare ale Novaia Gazeta.
- 2023 – La 1 septembrie, Ministerul Justiției din Rusia îl include în registrul „agenților străini”.
- 2023 – În noiembrie, Serghei Sokolov este ales redactor-șef al Novaia Gazeta.
- 2026 – La 9 aprilie, autoritățile ruse percheziționează sediul Novaia Gazeta din Moscova și îl rețin pe jurnalistul Oleg Roldugin.
- 2026 – La 4 septembrie, Ministerul Justiției din Rusia include publicația Novaia Gazeta în registrul „agenților străini”.